Athalia rosae

Athalia rosae


Denumire stiintifica: Athalia rosae
Denumire populara: Viespea rapitei


Raspandire: in toate regiunile, de la campie pana la munte.


Descriere
Adultul are corpul de 6-8 mm lungime, capul este negru, toracele roscat si abdomenul rosu-galbui. Antenele sunt formate din 10 articule de culoare neagra. Picioarele sunt roscate-galbui, iar tibiile si tarsele au cate un inel negru. Aripile sunt galbui. Lama fierastraului de la ovipozitor cu 12-14 dinti fini. Larva , respectiv omida falsa, la completa dezvoltare are corpul de 15-18 mm lungime, glabru, cenusiu pe partea dorsala si cenusiu verzui pe laterale. Capul este mic, rotund si negru. Antenele sunt formate din 3 articule scurte. Picioarele toracice sunt formate din 5 articule de culoare neagra.


Biologie
Are 2 generatii pe an. Ierneaza ca larva ajunsa la completa dezvoltare in sol, intr-un cocon matasos. In primavara, prin aprilie, larvele se impupeaza, iar in cursul lunii mai apar adultii din generatia hibernanta. Dupa cateva zile de hranire si maturatie sexuala are loc copulatia si ponta. Cu ajutorul ovipozitorului, femela desface cele doua epiderme ale marginii frunzei si depune cate un ou in mici cavitati. Ouale sunt vizibile, prin transparenta, sub forma unor mici umflaturi. Dupa 1-2 saptamani apar larvele care, se hranesc cu epiderma inferioara si parenchimul frunzei. Functie de conditiile climatice, dezvoltarea larvei dureaza 20-50 zile, apoi stadiul de pupa 15-20 zile, iar insectele adulte din prima generatie apar la sfarsit de iulie-inceput de august. Larvele din generatia a II-a se dezvolta in cursul lunilor august-septembrie. La inceputul lunii octombrie, larvele migreaza in sol pentru iernare.


Plante atacate si mod de daunare
Specie oligofaga, care ataca diferite crucifere cultivate (rapita, mustar, varza, gulii, conopida) sau salbatice (rapita salbatica,etc.). Larvele abia eclozate mineaza frunzele; cele mai dezvoltate rod epiderma inferioara si mezofilul frunzelor. Frecvent larvele rod florile si fructele in formare. Atacurile masive pot duce rapid la scheletizarea completa a culturii de rapita.