Culegătoarea de porumb și recoltarea porumbului
O mare parte din teritoriul ţării a fost afectat de secetă severă. Iar zonele unde s-au înregistrat ploi au fost însoţite de grindină. Acest complex de factori meteorologici nefavorabili a adus cu sine, pe lângă producţii mai mici faţă de potenţialul hibrizilor şi căderi ale plantelor de porumb şi, uneori, a ştiuleţilor, ca urmare a slăbirii rezistenţei plantelor la factorii de stres şi a senescenţei premature, ceea ce face recoltarea porumbului mai dificilă.
De asemenea, condiţiile de arşiţă şi secetă în perioada umplerii boabelor favorizează apariţia unor boli pe tulpină (Fusarium, Gibberella, antracnoza etc.) care, la rândul lor, pot atrage după sine căderi.
Totodată, căderile sunt generate şi de nesespectarea verigilor tehnologice. Cum ar fi (dar fără a se limita la) aplicarea inadecvată şi în doze necorespunzătoare a îngrăşămintelor chimice (prea puţin fosfor şi potasiu şi prea mult azot) sau la practicarea unor populaţii mari de plante.
Ȋn astfel de situaţii, recoltarea porumbului trebuie executată astfel încât pierderile de producţie să fie cât mai mici cu putinţă.
Reglajul culegătoarei de porumb
În cea mai mare parte a suprafeţelor recoltarea porumbului se face mecanizat, sub formă de ştiuleţi depănuşaţi sau sub formă de boabe. Pentru aceasta, culegătoarea de porumb este o piesă-cheie a sistemului de producţie agricolă, cu un efect direct asupra recoltei, a productivităţii la recoltarea porumbului, cât şi asupra calităţii şi a cantităţii boabelor. Astfel, o combină care care funcţioneză în parametri poate reduce considerabil pierderile de producţie cauzate de căderi.
În continuare, vom încerca să atingem câteva dintre cele mai importante aspecte tehnice ce trebuie avute în vedere la reglajul culegătoarei de porumb cu probleme de cădere.
Este foarte important ca operatorul să înţeleagă că un reglaj necorespunzător poate deteriora şi alte funcţii, dar şi sistemul ca un întreg. Aspecte generale se regăsec în manualul de instrucţiuni al culegătoarei de porumb, indiferent de producător, dar informaţiile sunt orientative, reglajul fin trebuind făcut în teren, în funcţie de fiecare situaţie în parte.
În general, pierderile la recoltarea porumbului sunt înaintea culegătoarei de porumb, pierderi la heder, pierderi prin neetanşeităţi, pierderi la sistemul de separare şi pierderi la sistemul de curăţare. În cazul lanurilor de porumb cu căderi de plante, pierderile la heder sunt mai mari decât în mod obişnuit. O mare parte din recoltă se pierde, fără a intra în combină, aceste pierderi fiind cauzate de modul de reglare sau modul de utilizare, operatorul putând infuenţa în mod direct calitatea lucrării.
Putem diminua pierderile din timpul recoltării porumbului printr-un reglaj corespunzător al hederului: poziţia sau turaţia rabatorului şi poziţia melcului transportor sa fie cea corespunzătoare, iar lamele de cuţit sau degetele contracuţit să fie foarte bine ascuţite şi să nu lipsească.
Nefiind executate corect, aceste reglaje fac ca boabele să se piardă, căzând pe sol prin simpla atingere (lovire) sau căzând efectiv de pe heder, iar ştiuleţii plantelor căzute nu vor putea fi preluaţi de valţuri, rămânând pe sol.
Un alt aspect în diminuarea pierderilor este modalitatea de lucru a operatorului. În condiţii de recoltare a porumbului cu probleme de cădere, hederul v-a fi coborât în poziţie cât mai aproape de nivelul solului, astfel încât valţurile acestuia să poată prinde plantele rupte si ştiuleţii căzuţi. Astfel, în timpul funcţionării, hederul va culege ştiuleţii de porumb, fără să deterioreze boabele şi va transporta în culegătoarea de porumb numai ştiuleţii.
Sub valţurile de desprindere ar trebui să se afle (în funcţie de modelul culegătorii de porumb) numai dispozitivul de zdrobire, iar acţionarea şi toate mecanismele să fie poziţionate la înălţimea valţurilor. Acest lucru va permite tăierea tulpinilor la nivelul solului, ducând la o bună curăţare a câmpului şi la culegerea eficientă a ştiuleţilor care se găsesc aproape de nivelul solului. Există pe piaţă, culegătoare de porumb cu proprietatea de reglare şi funcţionare a hederului în poziţie orizontală, chiar sub un unghi cu semn negativ, ceea ce reduce semnificativ pierderile la recoltare, chiar şi în situaţia în care avem căderi de plante.
Tot sub aspectul modului de lucru, ca factor limitativ de prierderi, este viteza de deplasare a culegătorii de porumb. Dacă viteza este prea mare, boabele pot cădea pe sol în loc să fie colectate sau, mergând prea încet, plantele pot fi aruncate de pe heder. Totodată, la o viteză mare, plantele vor fi smulse, ştiuleţii vor cădea, iar în culegătoarea de porumb va ajunge pământ. Alte pierderi pot apărea din cauza unor neetanşeităţi, provocate de componente rupte, uzate sau lipsă, cum ar fi: uşiţele de vizitare si de curăţare rămase deschise sau închizătoarele reglate necorespunzător, garnituri uzate sau găuri.
O alta serie de reglaje ale culegătorii de porumb trebuie efectuate la sitemul de treier şi separare, prin acordul fin al bătătorului, prin reglajul sitelor sau al ventilatorului de curăţare şi mişcare a aerului. Pierderile la bătător şi de la separatorul rotativ sunt cauzate de: turaţia incorectă a rotorului, şinelor uzate. Boabele pot rămâne prinse în masa de resturi vegetale şi pot fi descărcate împreună cu reziduurile culturii, în loc să intre în sistemul de curăţare.
Pentru a evita pierderile de la sistemul de curăţare, există doi factori majori de care trebuie sa se ţină seama: reglarea sitelor şi volumul de aer din sistem. Dacă sitele sunt reglate prea strâns, în culegătoarea de porumb va rămâne o cantitate mare de corpuri străine, putând duce chiar la blocarea sitelor. Un volum prea mare de aer poate arunca boabele în afara culegătorii de porumb, iar un volum prea mic poate fi insuficient pentru a separa boabele de pleavă.
În practica agricolă, pentru situaţiile în care căderile sunt foarte mari la recoltare, plantele de porumb au o dezvoltare slabă şi/sau talie redusă; unii fermieri optează la echiparea culegătorii de porumb cu chitul pentru păioase, cu scopul preluării plantelor cât mai de jos. Această practică aduce o serie întreagă de inconveniente, dintre care menţionăm: un procent mare de spărtură şi aducerea în combină a unei cantităţi însemnate de corpuri străine etc., ceea ce duce la scaderea semnificativă a calităţii recoltei de porumb.
Bineînţeles, toate aceste decizii sunt luate la faţa locului, concret, în funcţie de echipamentul de lucru şi de starea culturii, în vederea eliminării, pe cât posibil, a pierderilor şi aşa cauzate de căderi.
Departamentul Tehnic