Viespea rapiţei. Athalia rosae L.
Viespea rapiței
Dăunătorul este întâlnit în toate zonele în care se cultivă rapiţă.
În anii favorabili, produce pagube importante.
Descriere
Adultul este o viespe de 6-8 mm lungime, cu capul negru, toracele şi abdomenul portocaliu-roşcat. Antenele sunt uşor măciucate, formate din 10 articole, negre. Picioarele sunt gălbui-roşcate, iar tibiile şi tarsele au câte un inel negru. Abdomenul este scurt - la mascul rotunjit, iar la femelă se termină printr-un ovipositor. Lama fierăstrăului ovipositor prezintă 12-14 dinţi fini.
Larva, o omidă falsă de 15-18 mm lungime, glabră, este de culoare cenuşiu-verzuie la început, apoi verde închis până la negru, acoperită cu un strat ceros subţire. Capul este mic, negru, cu segmentele toracice îngroşate mai ales în partea dorsală, cutate. Picioarele toracice au culoare neagră, iar cele abdominale sunt cenuşii.
Biologie
Prezintă 2-3 generaţii pe an. Iernează în sol ca larvă matură, iar în aprilie larvele se împupează. La începutul lunii mai, se formează adulţii din generaţia hibernantă. După câteva zile de hrănire, are loc copulaţia şi ponta. Prin intermediul ovipozitorului, femela desface epiderma marginii frunzei unde, în micile cavităţi, depune câte un ou. La o privire atentă, ouăle sunt vizibile pe limbul frunzei sub forma unor mici umflături. După pontă, la două săptămâni, apar larvele care se hrănesc cu epiderma şi parenchimul frunzelor. Dezvoltarea larvară poate dura de la 20 la 50 zile, durată influenţată în special de condiţiile climatice. Stadiul de pupă este de 15-20 zile. La sfârşitul lunii iunie-începutul lunii iulie, migrează în sol unde se transformă în adulţi.
Adulţii apar la începutul lui august, iar larvele acestora la sfârşitul lunii şi în septembrie. După o perioadă de hrănire, se retrag în sol pentru iernare (octombrie).
Mod de dăunare
Dăunătorul este oligofag, atacând atât cruciferele cultivate, cât şi pe cele sălbatice. Având două generaţii pe an, atacul larvelor se manifestă atât în toamnă, cât şi în primăvară. Pagubele cele mai mari sunt produse toamna, când plantele de rapiţă sunt în primele stadii de creştere şi dezvoltare. Primăvara larvele rod frunzele şi inflorescenţele. Frunzele atacate prezintă perforaţii ovale, netede. Deseori, larvele rod florile şi fructele în formare. Atacul masiv poate duce la scheletizarea plantelor urmată de uscarea acestora.
Prevenire şi combatere
Ca măsuri de prevenire recomandăm: arătura, strângerea şi distrugerea cruciferelor spontane, înfiinţarea culturilor în perioada optimă, fertilizare echilibrată şi, nu în ultimul rând, asolamentul şi rotaţia culturilor.
Pentru stabilirea momentului optim de aplicare a insecticidelor, se monitorizează populaţiile de viespi utilizând capcanele galbene. Pragul economic de dăunare este de 2 larve/plantă. Se recomandă combaterea chimică ori de câte ori este nevoie cu produsele şi în dozele recomandate în CODEX.
