Influenţa fluctuaţiilor de temperatură asupra rapiţei

Influenţa fluctuaţiilor de temperatură asupra rapiţei


Ȋn ultimii ani, cultura de rapiţă a luat amploare, suprafeţele cultivate cu această plantă crescând de la un sezon la altul, atât în Europa, cât şi în România. Dacă la începutul anilor 2000, suprafaţa cultivată cu rapiţă a fost în jur de 68.000 ha, în 2015, aceasta a ajuns la peste 400.000 ha în România.


Informaţii conform studiilor Kleffmann; date eprimate în mii hectare


Rapita a fost şi este cultura cu cea mai mare rată de profitabilitate/ha. Cererea crescândă pe piaţa din UE, faptul că este o foarte bună premergătoare pentru cultura de grâu şi obţinerea primilor bani în fermă prin valorificarea producţiei de rapiţă, reprezintă câteva din atuurile acestei plante deosebite.


Deoarece s-au înregistrat (deja!) recorduri de temperaturi negative în ţara noastră în data de 3 ianuarie (-16.1°C în Călăraşi şi -13.3°C în Alexandria şi Bucureşti), iar de curând am traversat o perioadă cu ploi abundente şi temperaturi pozitive mai mari de 10°C, rezultând o diferenţă de 26°C între data de 3 ianuarie şi 11 ianuarie, dorim să descriem, pe scurt, statusul culturii până în acest moment şi evoluţia vremii și influența fluctuațiilor de temperatură asupra rapiței.


Ȋn funcţie de fiecare regiune şi fermă, cultura de rapiţă a intrat bine dezvoltată în iarnă - în majoritatea cazurilor - 80% (regula de aur: 8 frunze, 8 mm diametru colet şi 8 cm lungime rădăcina, cu/fără aplicare regulator), foarte dezvoltată - 10% (peste 10-12 frunze, cu/fără aplicare de regulator de creştere) şi slab dezvoltată - 10% (2-4 frunze, cu/fără aplicare de regulator). Indiferent de stadiul în care se află plantele, toate suferă influența pe care fluctuațiile de

temperatură o au asupra rapiței.


Toamna lungă şi călduroasă a permis o prelungire a epocii de semănat până la sfârşitul lunii septembrie, în partea de vest şi de sud a ţării. Regimul de precipitaţii s-a apropiat de normal, cu unele excepţii, în zona de vest şi est unde s-au înregistrat arii afectate de secetă.

Şi începutul iernii a fost bland, cu temperaturi mai ridicate decât cele normale pentru luna decembrie. Ȋn schimb, regimul de precipitaţii a fost modest, sub normalul perioadei, cantitatea de precipitaţii căzută sub formă de zăpadă fiind nesemnificativă. A nins în partea de est a ţării, dar puţin, de neluat în seamă, fără a oferi un strat protector culturii de rapiţă.


Deci, putem presupune ca luna decembrie nu a provocat pierderi majore în ceea ce priveşte populaţia de plante .

Ȋn schimb, ianuarie a debutat cu temperaturi negative (1-3 ianuarie), înregistrându-se recorduri de valori negative, iar ninsorile au inceput din data 4 ianuarie. Această situație face ca influența fluctuațiilor de temperatură asupra rapiței să fie și mai mare. Ȋn ţara noastră, minimele înregistrate până în prezent au fost de -16.1°C, în Călăraşi, în data de 3 ianuarie. Pe 5 ianuarie, stratul de zăpadă în zonă era în jur de 11 cm. Din cauza ploilor din a doua săptămână a lunii, startul s-a redus semnificativ în toată ţara. Cultura de rapiţă a fost acoperită cu zăpadă doar în partea de est a ţării. Ȋn intervalul 10-16 ianuarie, la nivelul României s-au înregistrat temperaturi positive, atât ziua, cât şi noaptea, stratul de zăpadă topindu-se în totalitate. Lipsa zăpezii face ca influența fluctuațiilor de temperatură asupra rapiței să fie și mai pronunțată.


Din data de 17 ianuarie, ninsorile au revenit în est şi sud est, rapiţa aflându-se sub strat protector. Izolat, în unele părţi, zăpada a fost viscolită (sud), cultura de rapiţă ne mai fiind protejată şi expusă astfel la temperaturi negative. Ȋn vest şi nord-est, stratul de zăpadă are dimensiuni reduse (in unele zone, chiar inexistent).



19 ianuarie 2016

Deoarece la începutul lunii, cultura de rapiţă a fost expusă câteva zile la temperaturi negative, mai mici de -10°C şi fără strat protector de zăpadă, iar în prezent temperaturile sunt din nou scăzute, sub -10°C, (în unele zone fără zăpadă), s-ar putea ivi anumite pierderi.

Vă reamintim cateva detalii despre influența fluctuațiilor de temperatură asupra rapiței, toleranţa la frig şi iernare:

Cultura de rapiţă aflată în stadiul ideal de intrare în iarnă (regula 8:8:8) la care s-a aplicat regulator de creştere, poate rezista câteva zile la temperaturi de pâna la -10-15°C, fără strat de zăpadă; daca există un strat de 5-10 cm, rapiţa poate rezista până la -25°C.

Putem considera că, atunci când cultura este acoperită cu un strat de 15 cm de zăpadă, chiar dacă în aer temperatura este de -10°C, regimul termic la nivelul solului este mult îmbunătăţt, temperatura apropiindu-se de 0°C, astfel influența fluctuațiilor de temperatura asupra rapiței este minimă.

Ȋn cazul unui sol foarte umed, toleranţa la ger este mult redusa, până la maximum -7-10°C.


Problemele apar când:

  • Rapiţa intra în iarnă foarte dezvoltată (peste 10 frunze) sau slab dezvoltată (2-4 frunze); fără aplicare de regulator de creştere şi expusă la temperaturi negative de -10°C, pierderile pot fi chiar şi de peste 50%;
  • cultura nu este acoperită cu zăpadă şi este expusă la temperaturi negative de -15-25°C, timp de mai multe zile, poate înregistra pierderi de 75% din plante. Prezenţa vântului accentuează influența fluctuațiilor de temperatura asupra rapiței.


Planta din stânga are şanse de supravieţuire, iar planta din dreapta, distrusă de ger, nu are



Ȋn funcţie de stadiul de dezvoltare a culturii şi de aplicarea regulatorului de creştere sau lipsa acestuia, de evoluţia vremii (acoperirea culturii cu zăpadă), în teren putem întâlni diferite situaţii.


Până în prezent, considerăm că nu s-au înregistrat pierderi semnificative din cauza influenței fluctuațiilor de temperatură asupra rapiței şi a lipsei zăpezii, dar răcirea continuă a vremii alături de fluctuaţiile de temperatură ar putea să diminueze toleranţa la ger a culturii de rapiţă. Deocamdată nu putem prognoza pierderi de plante, totul depinde însă de evoluţia vremii.


Dacă aveţi nevoie de informaţii suplimentare, nu ezitaţi să ne contactaţi / să ni le împărtăşiţi pentru a găsi împreuna cu ehipa DEKALB soluţia corectă.

Descoperiți și cum zăpada mieilor poate afecta rapița.



Informații relevante

Toleranţa la ger a rapiţei de toamnă

Departamentul Tehnic

DESCĂRCAȚI VERSIUNEA PDF