Cum și când se seamănă porumbul
Sămânţa constituie baza pe care se construieşte orice strategie a dezvoltării producţiei vegetale (Food and Agriculture Organization of the United Nations).
Când se seamănă porumbul?
Indicatorul care determină perioada optimă de semănat porumbul este reprezentat de temperatura solului la o adâncime de 10 cm, care trebuie să fie de 8 – 10° C la ora 7 dimineaţa şi vremea în curs de încălzire. Acest moment diferă în funcţie de zonă după cum urmează:
▶ 1-20 aprilie în zona de câmpie din vestul şi sudul ţării, Dobrogea şi sudul Moldovei;
▶ 15-20 aprilie în câmpia Transilvaniei şi centrul Moldovei;
▶ 20-30 aprilie în zonele subcarpatice şi nordul ţării (poate fi prelungită în prima decadă a lunii mai).
Pentru semănatul porumbului, perioada în care se începe însămânțarea este foarte importantă. Nu se recomandă să se semene devreme deoarece timpul între când se însămânțeaza porumbul și până când răsare se prelungeşte şi de cele mai multe ori duce la putrezirea seminţei în sol, răsărire neuniformă, plante rare şi întreaga cultură poate fi acoperită de buruieniile care cresc înaintea porumbului.
Semănatul timpuriu, dar în intervalul epocii optime, asigură umiditatea necesară încolţirii, iar răsărirea se realizează în timp scurt. Pentru fiecare zi câştigată la răsărire, se grăbeşte cu două zile apariţia paniculelor şi a mătăsii şi se reduce, astfel, perioada de vegetaţie.
Semănatul întârziat al porumbului nu este favorabil din cauză că solul se usucă repede la suprafaţă, multe boabe nu încolţesc sau încolţesc eşalonat şi etapa de înflorire – fecundare este împinsă în perioada cu temperaturi ridicate şi umiditate relativă a aerului mică. Această situație duce la creşterea procentului de plante sterile şi automat la scăderea producţiei şi întârzierea recoltatului. De dorit ar fi ca semănatul porumbului să se facă pe toată suprafața din fermă destinată acestei culturi în 5-6 zile.
Semănatul începe de regulă cu hibrizii timpurii şi se încheie cu cei tardivi, însă, trebuie să se ţină cont în primul rând de particularităţile hibridului. Astfel, prima dată vor fi semănaţi hibrizii cei mai rezistenţi la temperaturile scăzute din primăvară (cold test bun), cu o vigoare bună la răsărire, iar amplasarea lor se va face pe soluri cu textură uşoară, care se zvântă mai repede.
Cum se seamănă porumbul?
Uniformitatea semănatului (distanţa între rânduri, plante pe rând şi adâncimea de semănat) asigură producţii mari şi sigure de porumb.
Cum se seamănă porumbul este la fel de important ca perioada optimă de semănat. Distanţa între rândurile de porumb şi între plante pe rând trebuie să asigure o bună aerare pentru a asigura o polenizare optimă. Mai multă lumină favorizează procesul de fotosinteză şi umplerea boabelor. O distanţă prea mare nu asigură protecţie suficientă solului şi conduce la îmburuienarea culturii. La distanţe prea mici frunzele inferioare au un randament fotosintetic scăzut, în lan se accentuează protandria şi se reduce conţinutul de proteină din boabe.
Cum se seamănă porumbul și densitatea plantelor variază în funcţie de hibridul cultivat, de aprovizionarea cu apă, fertilitatea solului şi nu în ultimul rând de tehnologia aplicată (irigat sau neirigat, distanţa între rânduri şi între boabe pe rând).
Densitățile recomandate în urma experienţelor avute de-a lungul timpului la neirigat, sunt:
▶ Hibrizi timpurii 70.000-80.000 plante recoltabile la hectar
▶ Hibrizi semi-timpurii şi semi-tardivi 65.000-75.000 plante recoltabile la hectar
▶ Hibrizi tardivi 60.000-70.000 plante recoltabile la hectar.
În cazul unui regim de precipitaţii adecvat sau în condiţii de irigare, densităţile recomandate se pot mări cu 5-15 mii de plante/ha în funcţie de grupa de maturitate şi particularităţile hibrizilor, corelate cu tipul, cantitatea de îngrăşăminte folosite şi tehnologia din fermă. Densitatea minimă se realizează în condiţiile unei rezerve reduse de umiditate în sol şi a unui nivel de fertilizare scăzută. Densităţile menţionate se referă la numărul de plante recoltabile. În condiţii nefavorabile de climă şi sol norma de sămânţă semănată, va fi cu 10-15% mai mare.
În funcţie de textura solului şi gradul de aprovizionare cu apă la data semănatului, cum se seamănă porumbul variază, de la numărul de semințe, la adâncimea de semănat. Astfel, pe solurile grele, cu textura argiloasă, adâncimea de semănat va fi de 4-6 cm, iar pe terenurile uscate în stratul superficial de sol şi cu textură uşoară, nisipoase, va fi de 5-7 cm.
Semănatul porumbului prea adânc va duce la număr redus de rădăcini adventive reducându-se astfel spaţiul lateral de nutriţie. Semănatul la suprafaţă reduce numărul de rădăcini profunde şi astfel spaţiul de nutriţie pe adâncime. Într-un sol bine alimentat cu apă suprafaţa de absorbţie a rădăcinilor de porumb este de 1,2 ori mai mare decât suprafaţa părţii aeriene a porumbului. Fiecare centimetru în plus la adâncimea de semănat, în funcţie de temperatură, întârzie răsărirea cu 5-30 ore.
O atenţie sporită se acordă uniformităţii adâncimii de semănat, pentru ca plantele să răsară concomitent, în caz contrar întârzierile la răsărire, faţă de alte plante vecine, duc la o creştere a plantei sub media culturii şi automat la scăderea potenţialului productiv.