Buha la rapiță
Buha semănăturilor apare în toate zonele, dar mai ales în cele cu soluri umede, aluviale, întâlnite în lunca şi bălţile Dunării, Moldova, Banat.
Descrierea buhei rapiței
Adultul de buhă are aripile anterioare brune-cenuşii, cu pete caracteristice speciilor de Noctuidae (reniformă, orbiculară şi cuneiformă), mai deschise şi încercuite cu negru. Câmpul aripilor buhei care afectează rapița este străbătut de linii fine, brune, transversale, în zig-zag. Aripile posterioare sunt mai deschise, alb-sidefii la mascul şi cenuşii la femelă. Nervurile şi marginile aripii sunt mai închise. Anvergura aripilor este de 35 - 45 mm.
Larva de buha semănătorilor, la maturitate, are 4,5-5,0 cm lungime şi este de culoare cenuşiu-verzuie. Pe partea dorsală a corpului prezintă trei dungi brune, cea mediană mai lată.
Biologia buhei rapiței
Buha semănăturilor iernează ca larvă în ultimele vârste în sol şi are două generaţii pe an. Primăvara, în luna aprilie, larvele se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 2 - 3 săptămâni. Fluturii apar la sfârşitul lunii aprilie - începutul lunii mai, când temperaturile medii ale aerului sunt cuprinse între 14 - 16°C. Zborul fluturilor este nocturn şi durează până la sfârşitul lunii iulie. Copulaţia are loc imediat după apariţie, iar ponta începe la 2 - 3 zile. Ouăle buhei semănăturilor sunt sferice, cu diametrul de 0,4 mm, puţin turtite şi de culoare albă. Sunt depuse izolat, frecvent pe partea inferioară a frunzelor unor plante spontane ca pălămida, loboda, ştir, nalbă, pătlagină şi mai rar pe frunzele plantelor cultivate: rapiţă, sfeclă de zahăr, porumb. O femelă depune 500 - 2000 ouă, în funcţie de cantitatea şi calitatea hranei pe care s-au dezvoltat larvele. Perioada de incubaţie durează 4 - 5 zile.
În primele trei vârste, larvele sunt diurne şi se hrănesc cu părţile aeriene ale plantelor. După a patra năpârlire, larvele se retrag în stratul superficial al solului. Unele larve năpârlesc şi de şase ori. Dezvoltarea larvară a buhei rapiței durează 30 - 35 zile, ajungând la maturitate la începutul lunii iulie când se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 2 – 3 săptămâni, astfel că în iulie-august apar fluturii, care vor da naştere la generaţia a doua. Femelele depun ouăle pe plantele culturilor înfiinţate în toamnă, apoi larvele de buhă se hrănesc şi se dezvoltă până toamna târziu şi coboară în sol unde iernează la adâncimi de 10-20 cm.
Modul de dăunare a buhei la rapiță
Buha semănăturilor este un dăunător polifag, atacând peste 80 specii de plante.
În primele stadii larvele de buhă distrug părţile aeriene ale rapiței, în ultimele stadii buhele rod părţile subterane ale tulpinii, iar la rapiţă şi cereale ele consumă şi rădăcinile. Plantele atacate se usucă şi astfel, când invaziile sunt mari, sunt distruse suprafeţe mari de culturi. În stadiul de dezvoltare timpurie a culturii, o larvă poate să distrugă 8-10 plante.
Prevenirea și combaterea buhei la rapiță
Dintre măsurile agrotehnice recomandăm lucrarea solului cu discul şi combaterea buruienilor unde buha semănăturilor depune ponta. Instalarea de capcane luminoase pe timp de noapte şi capcane cu feromoni pentru atragerea adulţilor constituie măsuri pentru diminuarea populaţiilor.
Combaterea buhei la rapiță acestui dăunător se realizează la apariţia primelor larve, prin tratamente chimice cu produsele şi în dozele recomandate de CODEX. Pragul de dăunare 2 larve/m2.
Descoperiți cum afectează rapița și buha verzei.