Buha verzei
Buha verzei este un dăunător polifag răspândit în toate regiunile, de la şes până la munte.
Descrierea buhei verzei
Buha verzei au anvergura aripilor de 40–50 mm. Aripile anterioare sunt de culoare brun-cenuşie, prevăzute cu linii transversale mai închise. Îi caracterizează o maculă reniformă, în mijlocul aripilor, înconjurată cu dungi albe-gălbui de forma literei „W”. Aripile posterioare sunt cenuşii, cu marginile mai închise.
Oul buhei verzei este emisferic (diametrul de 0,6–0,7 mm), de culoare alb-gălbuie, pe suprafaţa căruia se găsesc numeroase striaţii care se unesc din regiunea polului superior.
Buha verzei în formă de larva matură are 35–40 mm lungime şi culori variabile - de la verde deschis până la brun-cenuşiu - capul fiind negru. Pe partea dorsală buha verzei are o dungă mediană deschisă, iar pe lateral, dungi oblice gălbui. Pupa are 20–40 mm lungime şi este de culoare brun-roşcat.
Biologie buhei verzei
Buha verzei iernează în stadiul de pupă în sol, la adâncimi de 5–10 cm şi are două generaţii pe an. Buha verzei poate depune până la 800 ouă.
Mod de dăunare al buhei verzei
Buha verzei este un dăunător polifag ce produce pagube atât cruciferelor (rapiţă, varză, muştar, conopidă, etc.), cât şi la sfeclă, tutun, mazăre etc. La început, larvele rod epiderma şi parenchimul pe partea inferioară a frunzei, apoi perforează limbul sub formă de orificii neregulate. Pagube foarte mari produc buhele verzei mature care pot defolia întreaga plantă.
Prevenirea şi combaterea buhei verzei
Buha verzei se poate preveni prin măsurile printre măsurile agrotehnice recomandate. Se numără: arătura, asolamentul de durată şi o rotaţie corespunzătoare a culturilor etc.
Combaterea buhei verzei acestui dăunător se realizează la apariţia primelor larve, prin tratamente chimice cu produsele şi în dozele recomandate de CODEX. Pragul de dăunare este de 3 larve/m2.
Descoperiți cum afectează rapița și buha semănăturilor.