Cauzele și simptomele lipsei de magneziu la rapiță
Magneziul îmbunătățește absorbția calciului,a fosforului și a azotului, transportă substanțele necesare pentru toate părțile plantei. Perioadele ploioase de lungă durată pot spăla magneziul din sol, ceea ce poate conduce la carenţa acestui element în solul culturilor de rapiță. Excesul de potasiu şi deficitul de azot pot determina dezechilibrul de magneziu din sol, la fel şi pH-ul mic şi cantitatea mică de humus a solului.
Simptomele carenței de magneziu pot fi identificate, la început, pe frunzele bătrâne, apoi pe cele tinere: apar cloroze între nervuri, ţesutul rămânând verde doar pe nervuri şi în jurul acestora. Clorozarea avansează dinspre vârful şi marginile limbului, împreună cu nervura principală, spre baza frunzei. În carenţa severă, zonele clorozate devin roşiatice-maronii, chiar violet, după care se necrozează. În câmp, se pot întâlni zone afectate de carenţă pe lângă plante dezvoltate normal.
Confuzie de diagnoză: comparaţi cu simptomele carenţei de sulf şi cu cele ale carenței de azot!
Cum se combate carența de magneziu la rapiță: sulfat de magneziu
RECOMANDĂRI: aplicare de amendamente agricole cu calcar dolomitic, magneziu calcinat sau sulfat de magneziu sau sulfat dublu de potasiu şi magneziu.
Sulfatul de magneziu este cunoscut și prin denumirile sare amară, sare epsom sau epsomit.
Este necesar să se țină cont în timpul irigării că temperatura optimă pentru dizolvarea sulfatului de magneziu este de 20 de grade. La temperaturi scăzute, cristalele de sol se dizolvă mai lent.
Se recomandă, de asemenea, tratarea culturii de rapiță cu potasiu pentru reglarea echilibrului Potasiu-Magneziu.
Informații relevante
Carenţa de magneziu (Mg)